WWL

28-06-2016. În urmă cu doi ani, după luarea Mossoulului (Irak), creștinii părăseau orașul precipitat. Afganistan, Siria, Eritrea, Nigeria… mulți creștini au trebuit să fugă de persecuție. Haideți să-i susținem în rugăciune! 

Când a ajuns în tabără în Kurdistan, Najiba* pierduse totul. «Abia am avut timp să fugim înainte ca luptătorii să ajungă. Eram în stare de șoc și nu puteam să cred că trebuia să părăsim totul», își amintește ea. Azi, ea împarte o cabină mobilă cu soțul și cei cinci copii ai lor.

Precum 45 la 60 de milioane de rufugiați în lume, Najiba trăiește de pe o zi pe alta. «Am aflat că casa noastră a fost distrusă. În oraș, nu mai este nici apă nici electricitate», spune ea, cu lacrimi în ochi. Chiar dacă viața este grea, Najiba are un acoperiș și se bucură de ajutorul alimentar pe care îl primește în fiecare lună. Ea adaugă: «Mulțumesc lui Dumnezeu. Sper că El ne va ajuta să ne întoarcem acasă și să ne reconstruim viața.»
      
Mutați cu forța sau obligați să fugă, nu le mai rămân decât amintiri. «Mulți sunt depresivi. Le este greu să vorbească despre ce li s-a întâmplat și au dificultăți în a lega relații, chiar și cu o persoană de încredere», spune Duru*, consilier post traumă din Orientul Mijlociu. 

În schimb, mulți refugiați creștini mărturisesc despre valoarea și eficacitatea mijlocirii în favoarea lor. Eliberarea de frică, consolarea inimii și reînnoirea credinței sunt rezultatul rugăciunii. Ceea ce îi ajută să rămână în picioare este siguranța că nu sunt uitați.

*Nume fictive

(Photo: Najiba, refugiată de doi ani în Kurdistanul irakian)